Ai nevoie de cont bancar de firmă pentru PFA?

Deschizi PFA-ul și, în aceeași săptămână, primești primul telefon de la bancă: „Felicitări! Acum aveți nevoie de un cont de firmă. Avem un pachet special pentru antreprenori, gratuit în primul an.”

Nu, nu ai nevoie. Sau, mai exact, legea nu-ți cere așa ceva. Dar povestea are o întorsătură despre care aproape nimeni nu vorbește, așa că hai s-o luăm pe rând.

Ce spune legea

Un PFA sau o întreprindere individuală nu are personalitate juridică (art. 2 lit. g și i din OUG nr. 44/2008), și nici un PFI, care e pur și simplu o persoană fizică ce exercită o profesie liberală. Ești tot tu, persoana fizică, doar că înregistrată să desfășori o activitate. Nicio lege nu-ți cere să ai un cont pe numele PFA-ului. Nici OUG nr. 44/2008, nici Codul fiscal, nici normele de contabilitate în partidă simplă, care vorbesc doar despre încasări și plăți „prin conturi bancare”, fără să spună ale cui.

Din 1 ianuarie 2026 a apărut, ce-i drept, o obligație nouă: persoanele juridice trebuie să aibă un cont de plăți în România, deschis în cel mult 60 de zile lucrătoare de la înființare, altfel riscă amendă și declararea ca inactive (Legea nr. 239/2025, care a modificat Legea nr. 70/2015 și Codul de procedură fiscală). Câteva titluri de știri au tradus asta prin „PFA-urile trebuie să aibă cont bancar”. E greșit: textul spune „persoanele juridice”, iar un PFA nu este una. Chiar și materialele de informare ale ANAF din ianuarie 2026 o formulează la fel.

Ce s-a schimbat, totuși, pentru PFA în 2026

Tot din 2026, cei înregistrați la Registrul Comerțului, deci și PFA-urile și ÎI-urile, trebuie să accepte plata prin mijloace moderne, adică card sau aplicații (art. 1 alin. 1^2 din OUG nr. 193/2002). Obligația nu se aplică celor care fac toate încasările și plățile exclusiv prin conturi bancare (alin. 1^3).

Pe scurt: dacă încasezi totul prin transfer și plătești și tu totul prin bancă, inclusiv cheltuielile mărunte, ești scutit de POS. Atenție la „totul”: legea vorbește despre „toate operațiunile de plată și încasare”, așa că și o singură plată în numerar, pentru benzină sau rechizite, te poate scoate din excepție. Plătește cu cardul. Dacă încasezi sau plătești și în numerar, trebuie să le oferi clienților și varianta de a plăti cu cardul. Legea cere doar ca plățile să treacă prin conturi deschise la instituții de credit, adică la bănci; nicăieri nu scrie că plata trebuie să ajungă într-un cont pe numele PFA-ului. Iar un PFI nu e înregistrat la Registrul Comerțului, așa că, după litera legii, obligația nici nu-l privește.

Ce vrea ANAF

ANAF nu vrea un cont anume. Vrea să poată verifica.

Băncile anunță zilnic ANAF ce conturi deschizi și închizi (art. 61 alin. 2 din Codul de procedură fiscală) și, la cerere, îi trimit rulajele și extrasele (alin. 1). Dacă ANAF îți verifică vreodată situația fiscală personală, se uită la ce a intrat în conturile tale și la ce ai declarat. Verificarea pornește doar dacă diferența e semnificativă: peste 10% din venitul declarat și de cel puțin 50.000 de lei (art. 138). Iar veniturile a căror sursă nu o poți explica se impozitează cu 70% (art. 117 din Codul fiscal).

Asta sună mai înfricoșător decât e. Ce te protejează nu e tipul contului, ci hârtiile:

• fiecare încasare din activitate are o factură și apare în Registrul-jurnal de încasări și plăți;
• orice bani primiți altfel (un cadou de la părinți, un împrumut, vânzarea mașinii) au în spate un document: un contract, o chitanță, un extras.

Cu un singur cont în care se amestecă salariul, chiria, cumpărăturile și facturile clienților, explicațiile sunt mai greu de dat. De aceea, chiar dacă legea nu ți-o cere, separarea banilor e o idee bună. Doar că nu e nevoie de un cont de firmă pentru asta.

Unde e, de fapt, capcana: contractul cu banca ta

Aici e partea pe care n-o vei citi în reclame. Unele bănci scriu în condițiile generale pentru persoane fizice, adică în contractul pe care l-ai acceptat când ți-ai deschis contul, că acesta e doar pentru uz personal. Am găsit formulări de genul:

Conturile sunt doar pentru uz personal, nu pentru activități economice (activități comerciale, independente, profesii liberale), care necesită înregistrarea ca persoană fizică autorizată sau altă formă de organizare.

Alte bănci nu interzic nimic explicit, dar își rezervă dreptul de a-ți închide contul dacă tranzacțiile nu se mai potrivesc cu „profilul tău tranzacțional”. Iar altele nu spun nimic despre asta.

Așa că răspunsul cinstit la întrebarea din titlu e: legea nu-ți cere cont de firmă, dar contractul băncii tale s-ar putea să-ți interzică să folosești contul personal pentru PFA. Nu e o problemă cu ANAF, e o problemă între tine și bancă: în cel mai rău caz, banca îți poate închide contul.

Cum verifici:

1. Caută pe site-ul băncii documentul numit de obicei „Condiții generale de afaceri” sau „Condiții generale bancare” pentru persoane fizice.
2. Caută în el cuvintele „uz personal”, „activități economice”, „activitate independentă”, „profesii liberale” și „profil tranzacțional”.
3. Dacă nu găsești nicio interdicție, poți folosi contul personal liniștit. Dacă vrei să fii complet acoperit, spune-i băncii că primești în cont și încasări din activitatea de PFA. Mai bine să afle de la tine decât dintr-un chestionar de verificare.

Varianta de mijloc: un al doilea cont personal

Dacă banca ta nu interzice asta, cea mai simplă soluție e un al doilea cont personal, gratuit, folosit doar pentru activitate. Ai extrase curate, pe care le poți pune lângă registru fără să explici fiecare plată la supermarket, și nu plătești nimic. Multe bănci oferă conturi personale fără comision de administrare, cel puțin în anumite condiții. Citește și condițiile lor înainte, fiindcă unele cer încasări lunare minime.

Câteva lucruri practice:

• Taxele le plătești oricum ca persoană fizică. CAS-ul, CASS-ul și impozitul sunt datoriile tale, din declarația unică, și le poți plăti din orice cont al tău sau prin Ghișeul.ro.
• Pe factură poți trece IBAN-ul contului personal. Codul fiscal nu cere contul bancar printre mențiunile obligatorii ale unei facturi (art. 319 alin. 20). Dacă trimiți factura prin e-Factura cu plata prin transfer, trebuie să apară un cont, dar nimic nu cere ca titularul lui să fie altcineva decât tine.
• Unii clienți pot strâmba din nas la un cont care nu poartă numele PFA-ului, mai ales clienții din străinătate cu proceduri rigide. Se întâmplă rar și se rezolvă de obicei cu o explicație de un rând. Dacă se repetă, abia atunci merită să te gândești la un cont dedicat.

Ce pierzi când treci pe un pachet de firmă

Un lucru pe care băncile nu-l spun niciodată: pe contul personal ești consumator, cu toate protecțiile care vin cu asta. De exemplu, banca trebuie să te anunțe cu două luni înainte de orice modificare a comisioanelor, iar tu poți refuza și închide contul gratuit.

Pe un pachet pentru PFA nu mai ești consumator, ci profesionist. Legea serviciilor de plată permite ca, între bancă și un client care nu e consumator, multe dintre aceste protecții să fie excluse prin contract (art. 111 alin. 2 din Legea nr. 209/2019). Și băncile chiar fac asta: am citit condiții pentru PFA care dau doar 30 de zile de preaviz, afișat pe site, cu formula „clientul având obligația de a se informa”, și liste de tarife în care banca își rezervă dreptul să schimbe comisioanele „fără o înștiințare prealabilă a clientului”. Iar Protecția Consumatorului nu se ocupă de profesioniști.

Despre cât costă, în realitate, pachetele „gratuite” pentru antreprenori am scris separat.

Când merită, totuși, un cont de firmă

• Banca ta interzice explicit folosirea contului personal pentru activitate și nu vrei să schimbi banca.
• Ai mulți clienți și mult volum, iar un cont dedicat, cu numele PFA-ului pe el, îți simplifică viața.
• Vrei un credit pe PFA: unele bănci se uită la istoricul unui cont dedicat.
• Lucrezi cu un procesator de plăți online care cere expres un cont pe numele afacerii.

Dacă nu te regăsești în niciuna, contul personal, ideal unul separat și gratuit, e tot ce-ți trebuie. Restul e marketing.